Premieră ştiinţifică: o specie dispărută a fost „reînviată”

Proiectul Lazăr a fost denumit astfel după personajul biblic Lazăr care, conform istorisirii din Evanghelia lui Ioan, a fost readus la viaţă de Iisus, după ce zăcuse în mormânt timp de 4 zile. Proiectul are ca scop studiul tehnologiilor care ar putea permite „reînvierea” unor specii extincte.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Experimentul cel mai recent a avut drept „subiect” specia Rheobatrachus silus, o specie de broaşte originară din Australia şi care a fost declarată dispărută la mijlocul anilor 1980.

Aceste broaşte erau cunoscute pentru comportamentul lor reproductiv neobişnuit: femela înghiţea ouăle fecundate şi le incuba în propriul ei stomac, iar puii erau apoi eliberaţi prin gură. 

Oamenii de ştiinţă care lucrau în cadrul Proiectului Lazăr au decis să încerce readucerea la viaţă a „broaştei care naşte pe gură”, utilizând în acest scop tehnologia clonării. Ei au reuşit să recupereze nuclee ale unor celule de Rheobatrachus silus, recoltate în anii 1970 şi care fuseseră păstrate congelate timp de 40 de ani.

Specialiştii au întreprins încercări repetate, timp de 5 ani, folosind o metodă numită transfer de nuclee de celule somatice.

Ei au utilizat ovule de la o altă specie de broască australiană, Mixophyes fasciolatus, din care au îndepărtat nucleele. În locul lor, au introdus nucleele de Rheobatrachus silus, ce conţineau genele speciei dispărute.

Unele dintre ouă au început să se dividă spontan, formându-se astfel embrioni în stadii timpurii de dezvoltare – embrioni ai unei specii dispărute în urnă cu 30 de ani. Testele genetice au confirmat că aglomerările de celule formate prin diviziune conţineau material genetic al speciei extincte.

Deşi aceşti embrioni nu au supravieţuit mai mult de câteva zile, rezultatul rămâne o realizarea excepţională, ce deschide calea spre readucerea la viaţă a unor specii dispărute. Oamenii de ştiinţă implicaţi – o echipă interaţională de specialişti de la mai multe universităţi şi institute de cercetare – au afirmat că obstacolele care stau în calea readucerii la viaţă a broaştei dispărute „sunt de ordin tehnologic, nu biologic”. 

Cercetătorii au prelevat celule din embrionii astfel obţinuţi şi le-au conservat prin congelare, urmând să le folosească în experimentele viitoare.

Tehnologia, odată stăpânită, ar putea deveni un instrument important în lupta pentru protecţia unor specii, în condiţiile în care  multe specii de amfibieni sunt într-un declin dramatic, unele fiind deja ameninţate cu dispariţia.

Rezultatele cercetărilor urmează să fie publicate în curând; pentru moment, ele au fost prezentate la o întrunire de specialitate numită DeExtinction, desfăşurată la Washington, SUA, unde specialişti din întreaga lume s-au adunat pentru a discuta despre posibilităţile de a readuce la viaţă, prin metode performate de laborator, specii extincte de animale şi plante.

Printre posibilii candidaţi la „dezextincţie” se numără tigrul tasmanian (dispărut în anii 1930), mamutul lânos (dispărută cu aproximativ 4.000 ani în urmă), dodo (un porumbel uriaş, de mărimea unui curcan, care a trăit în insula Mauritius şi a fost exterminat în secolul al XVII-lea) şi giganticele păsări moa din Noua Zeelandă, dispărute în urmă cu cca. 600 de ani.

Sursa: Mail Online  / Credit imagine: Peter Schouten